Arnold Cel Puternic (29 Mai 2009)

Capodopera pe care urmeaza s-o cititi mai jos este o poezie compusa de catre mine acum 730 de zile (exact 2 ani). A fost creata intr-o stare extrem de plictisitoare si lipsita de o totala inspiratie. Se intituleaza "Arnold Cel Puternic" si presupun ca urmeaza aventurile lui Arnold in nu-mai-stiu-unde. Orisicum, n-am alterat poezia cu absolut nimic, deci este posibil sa fie prezente greseli de exprimare si de ortografie + cuvinte scrise gresit (litere adaugate , dar si mancate) + rima alba. Enjoy!

                                                       

Arnold Cel Puternic

   

                          

Intr-un univers barbar,
In care Conan era armasar,
Nicrom Cel Ciudat domnina
Si pe toti ii alunga!
Intr-o zi insa, la dansul a venit,
 Un Austriac mai pitic!
Arnold il chema,
Cel Puternic ii se spunea,
Multi tarani a invins,
Si pe multi i-a ucis!

 De cand era mic,
Arnold a fost mereu pitic.
Fiind mereu batjocorit,
 A hotarat sa se fi pocnit!
Cand a observat, ca departe s-a propulsat,
Lui Arnold atuncea un premiu i s-a inmanat!

 In acea zi insa, cand la Nicrom a pornit,
Arnold cu dansul un scons si-a pricopsit!
Caci vroia el, pe Nicrom sa-l invinga,
Iar pe-a sa fiica de-ndata sa o prinda!
Ca sa se marite si sa aiba copii,
Frumosi ca niste cai, temuti ca niste zmei!

 Vazandu-l cat de mic era, Nicrom razand si-a spus
"Acest pitic vrut a ma fi rapus?!"
Sconsul atunci deodata, repede a iesit
Si pe rege atuncea pe loc l-a imputit!

"Ahh! Ce este asta?! Ce vraja e asta?!
Nu e de ajuns ca am mancat atata pasta'!"
"Chiar deloc!", zise atuncea Arnold,
"Abia am inceput", continua atuncea Arnold.
 Dar nestiind ce sa faca,
Pe loc si-a tras o palma,
Insa a observat
Ca nu s-a propulsat:
"Ce s-a intamplat? Ce am patit?!
Trebuie sa sufar atata, caci sunt pitic?!"

Nircom observa
 Si pe loc se intrista:
"O, biet pitic,
Ce ai patit?!
De ce esti asa trist?
Si de ce ai ***** in ghips?!"

 Atunci o revelatie pe loc s-a intamplat!

Caci doua galaxii tocmai s-au imbinat!
Un paradox al timpului tocmai a fost creat!
La fel si-o poezie fara-un sens clar!
Ce se intampla, de ce inca citesti?
Vrei sa afli ce o sa patesti?!
Nu vei pati nimic, caci acum citesti
De unde rezulta ca nimic n-o sa patesti -_-
 Totul e confuz, nu pricepi nimic
Ce d**** e cu acel pitic?
Nici eu nu stiu, pe loc fiind creat
Precum un ***** din **** a fost *****!

Atata stiu si eu ca s-a intamplat,
Cu Arnold Cel Puternic, in plus si AUSTRIAC.
Pana pe data viitoare, ramaneti sanatosi
Fericiti intr-una si mereu voiosi!

Dr. Jekyll and Mr. Hyde (1932) - O parere sincera

 Dr. Jekyll and Mr. Hyde- vasazica, un review-



                  "Inca un film vechi?! Mais, porque?!! Que PASA?!!!" 
         Da, sunt constient de faptul ca vorbesc numai despre filme vechi. De ce? What's the point? Sincer, nu stiu. Pur si simplu imi plac. De fapt, uite o lista cu tipurile de filme pe care le ador: 
       
         1)Filme vechi ( sub anii 90')
         2)Filme horror
         3)Filme cu monstri (somethin' like Godzilla, Gamera, Frankenstein, etc.)
         4)Filme cu Arnold Schwarzenegger (pana si "2012" primeste un thumbs-up, pentru cele 2-3 secunde cu Arnold!!! XD ) 
        
         Si evident, cand le combini, obtii un Acsinte Alexandru fericit :D. Momentan nu sunt sigur daca exista vreun film horror, de prin anii 20'-90', cu monstrii si in acelasi timp cu Arnold Schwarzenegger... DE FAPT, STAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAI!!!
          Exista totusi o opera de arta, far' de egal! E un film din anii 80'!!!! E un film de actiune/horror!!! E cu un monstru/extraterestru!!! E cu ARNOLD!!!! Doamnelor si Domnilor, va prezint "Predator" 

                                  

             Ummm... So, yeah.... Cum am ajuns de la un film din 1932 la o trupa de metal ale carei melodii sunt bazate pe orgasmele auditive, care sunt replicile lui Arnold? *Concentrate.... CON-CEN-TRATE!!!*
        Asa... Cei mai populari monstri de prin anii 30' erau "Dracula". "Frankestein" sau "The Mummy". Ce aveau acestia in comun? Toti 3 apartineau (si inca apartin... cred) companiei Universal. Insa, uite ca din UMBRA apare un nou monstru in da' hood. Iar al sau parinte este compania Paramount. Why did I tell you that? Meh, cultura generala.
        Anyway, filmul e bestial. Si sunt cat se poate de obiectiv. Star-ul filmului este Frederich March, briliant in rolurile lui Harry Jekyll si al lui Hyde. Pe de-o parte, reuseste sa dea dovada de tandrete, inteligenta si *insert nice quality here*, iar pe de alta parte ii da viata unui personaj barbar, vulgar, pervers si... presupun, dornic de intamplari extreme?
         Este indubitabil faptul ca personajul care "fura" spectacolul este Hyde. Face pur si simplu ce vrea. Se ia la bataie cu cine vrea, distruge baruri si violeaza femei. Totodata, mi se pare destul de ciudat cum March reuseste sa vorbeasca destul de clar, chiar si cu niste dinti giganti.  

                                      
                Inca ceva demn de mentionat este modalitatea prin care Jekyll se transforma in Hyde. O fi oare vreo smecherie, in care totul se petrece fara ca noi sa vedem? Hahaha, NU! 

                                    
          Cum functioneaza, va intrebati? Se spune ca March avea deja machiajul lui Hyde pregatit pe fata sa, insa prin intermediul unor trucuri legate de lumina, s-a ajuns la ce era acolo. Din cauza asta iubesc filmele vechi. Pe-atunci nu existau efecte speciale facute CGI, ci se foloseau efecte speciale practice. Dar am sa vorbesc despre asta altcandva.
          Ce-as mai putea spune...? O, da! Povestea filmului are loc prin secolul XIX, iar cei care s-au ocupat de scenografie si-au facut treaba foarte bine. Excelent, chiar! Au fost numeroase momente in care m-am pierdut cu totul in context si chiar credeam ca traiesc in acea perioada. Ce fumam, te intrebi? Nu mai stiu, asa ca "give me  a break".
       Meh, cam atat am avut de spus. Evident, mai puteam spune cate ceva pe-acolo despre "Predator", dar hei! E si luna viitoare o zi! 

Nosferatu (1922) - O parere sincera

                          Nosferatu (1922) - vasazica, un review -


       E fascinant sa dai peste un film pe cat de vechi, pe atat de bun!  E si unul arhi-impresionant, fiind unul dintre cele mai terifiante filme pe care le-am vazut, iar acestea se datoreaza unor tehnici de filmare minunate.
         Regizorul F.W. Murnau nu putea face rost de drepturile lui "Dracula" de la rudele lui Bram Stoker, asa ca i-a schimbat numele faimosului vampir in Orlok / Nosferatu.
        Acesta este jucat de un anume Max Schreck, care jur ca e atat de bun si de creepy, incat ai sa incepi sa crezi ca a fost angajat un vampir adevarat pentru rol. Ca veni vorba de asta, in 2000 a aparut un film numit "Shadow of the Vampire", a carui poveste se invarte in jurul lui Murnau (jucat de John Malkovich) care aparent chiar a angajat un "ucenic al intunericului" pentru rol. 
       Anyway, revenind la film. Voi spune putine, pentru ca nu sunt atat de multe de spus. E un film bun. Rectific. E un film splendid! "Nosferatu" si "The Cabinet of Dr. Caligari" reprezinta perfect expresionismul german si influenta sa asupra cinematografiei universale.
        Fiind un film mut, "Nosferatu" se bazeaza mult pe atmosfera si umbre. Iar acesta, pentru mine, este un avantaj puternic! Totul arata ca scos dintr-o poveste, care ajuta din nou la atmosfera! Aaaargh, ador filmul asta!! Aproape la fel de mult precum "King Kong"!
      Ca o opera de arta, exceleaza! Ca o adaptare a unei povesti clasice, e minunat! Iar ca un film horror, e pur si simplu perfect. 
                         
   Un toast pentru unul din cei mai buni vampiri ai timpurilor, Max Schreck!

                          

  

  Aaaah, tocmai ti-am umplut urmatoarele 2-3 nopti cu vise nu tocmai frumoase/COSMARURI!!!!!!

Manos: The Hands of Fate (1966) - O parere sincera

                                   Manos: The Hands of Fate
                       -vasazica, un review-


       
     S-a intamplat vreodata ca tu sa te uiti la un film atat de prost, atat de plictisitor, ATAT de enervant incat nu te-ai putut abtin sa-l numesti "Cel mai PROST film" pe care l-ai vazut vreodata? Sigur ca s-a intamplat, dar chiar si-asa, iti pot garanta (oricine ai fi tu), ca acel film este "Apocalipse Now" in comparatie cu filmul despre care va voi vorbi chiar acum... Manos: The Hands of Fate....
       Serios, ce asteptari poti avea de la un film al carui titlu tradus este "Maini: Mainile destinului"? ...
       Sa trecem peste titlu. Filmul vrea sa te faca sa crezi ca Manos e un fel de zeu, sau ceva de genu... Mi-e greu sa spun, pentru ca dormeam la partea aia, stii?  Doar nu e vina mea! Filmul nici macar nu incearca sa te faca sa fii atent.  In primul rand, filmul arata ca inamicul suprem al lui "Mr. Muscolo: Instalatorul Gel". Need proof? 

       Povestea n-ar putea atrage nici macar..... nu stiu! O persoana foarte usor de atras!!! E neinteresanta si neoriginala. O familie formata dintr-un sot, o sotie, o fiica si un caine ajung intr-un fel sau altul la un "hotel" (cred), unde sunt intampinati de un personaj interesant: Torgo. 

                                 
         Poate te intrebi ce-l face atat de interesant pe Torgo... Hehehe, hai c-am sa-ti spun: ABSOLUT NIMIC.  Torgo e un boschetar care invita oameni la "hotelul" sau, cu scopul de a-i introduce "Maestrului" (fratele geaman al lui Borat din filmulet), care la randul sau are scopul de a-i sacrifica zeului "Manos".........
         De fiecare data cand "Maestrul" da peste o femeie care-i place, el decide sa si-o faca sotie. Din acest motiv, "Maestrul" are in jur de.... cateva sotii. Doar ca de data aceasta, Torgo se indragosteste de protagonista filmului nostru si se hotaraste s-o apere de catre "Maestru". Problema este ca Torgo se trezeste din betia dragostei, iar sotia respectiva ajunge pana la urma la "Maestru" facand acest "triunghi al iubirii" inutil, prelungindu-mi mie astfel mai multe minute din propria-mi viata risipite. Nici nu stiu de ca m-am uitat la "Manos: The Hands of Fate" de la bun inceput....
       Despre ce altceva as putea vorbi? Cinematografia e excelenta n-am ce zice...

        Hei, stiati ca "Manos: The Hands of Fate" a fost filmat cu o camera "handheld" care le permitea sa filmeze doar 32 de secunde si fara sunet? Acesta din urma a trebuit sa fie dublat mai apoi de 2 barbati si o femeie. Apoi, stiati ca John Reynolds, actorul briliantului Torgo, lua LSD in timpul filmarilor. Totodata, la putin timp dupa ce a fost lansat, Reynolds a hotarat sa se sinucida. Trist, stiu....
        Umm... cu ce sa inchei? 
            Look, forget all about "Manos: The Hands of Fate". Oricat de curios ai fi in legatura cu performanta lui Torgo, iti promit: Nu Merita! Iti vei irosi timp pretios din viata, asa cum tocmai am facut eu. Uita-te la altceva. De exemplu: "Santa Claus Conquers the Martians", "Gigli", "Plan 9 From Outer Space", sau "Battlefield: Earth". Orice altceva! Nu-ti pierde timpul!!!!!

The Good, The Bad and The Ugly - Parerea mea sincera

           The Good, The Bad and The Ugly 
                         -vasazica, un review-
               SPOILER ALERT!!!!!!!



      Si asa incepe lantul meu de review-uri. Imi voi scrie sincerele pareri despre filmele care mi-au atras atentia. Nu conteaza in ce perioada au aparut, sau care este subiectul/tema filmului.
      Prima productie despre care voi vorbi este una pe care am vizionat-o recent (30 ianuarie 2010; whoa! de cand n-am mai scris in blog), si anume al treilea film din trilogia "Dolarilor" a lui Sergio Leone : The Good, The Bad and the Ugly, celelalte doua fiind (in ordinea aparitiei):

                         A FISTFUL OF DOLLARS (1964)

                      FOR A FEW DOLLARS MORE (1965)

       Aceste filme au o legatura interesanta. Aparent, Clint Eastwood joaca acelasi personaj in fiecare dintre filme, desi acestea au loc in perioade de timp diferite. 
       Alas, eu n-am vazut decat filmul despre care scriu momentan. Urmeaza sa le urmaresc pe celelalte doua, despre care, evident,  voi scrie ceva pe blog.  
        Cu ce sa incep? ... Pai cum am aflat de film. Blech! Oricine stie de The Good, The Bad and The Ugly! Toata trilogia are o notorietate uriasa, fie ca-ti place sau nu! Dar m-a atras acest lucru? 
       Sa nu uitam ca e un Western (Spaghetti-Western, mai precis), categorie de filme care sunt sigur ca nu atrage chiar pe toata lumea. Eu faceam parte din acea lume. Atunci cum am ajuns eu sa vizionez toate cele 3 ore de Western? Sencillo! 
         Coloana sonora compusa de carte Ennio Morricone este formidabila! Si la fel de notorie!!! De la melodia principala a filmului, pana la duelul final, aceste melodii(scuzati inevitabila repetitie) au reusit sa se faca arhi-recunoscuta de lume ca fiind standarde ale tuturor Western-urilor. Sa nu mai mentionez ca multe dintre acestea sunt atat de bine realizate incat unele dintre ele au capabilitatea de a amplifica splendoarea unor scene si-asa fantastice!
     Si uite ca asa am reusit sa ma conving sa vreau sa vad "The Good, The Bad and The Ugly"! Insa, cum am reusit sa rezist 3 ore ( 2 ore si 58 de minute, mai exact!)? 
    Chestia este ca cei 3 protagonisti sunt atat de bine caracterizati si de conceputi incat incepi sa prinzi drag de acestia si de actiunea in care sunt plasati. Ii ai pe cei trei: Cel Bun/ The Good/ "Blondie", Cel Urat/ The Ugly/ Tuco si Cel Rau/ The Bad/ Angel-Eyes. Desi la inceput singurii care par sa aiba vreo legatura sunt Blondie si Tuco, un anume eveniment ii face pe cei trei sa-si interesecteze drumurile. Ceea ce-i fuckin' awesome!!!!
     Ca sa fac doar un rezumat, Cel Rau e pe urma unui tip care si-a ascuns comoara intr-un cimitir, la un anumit nume. Cel Urat afla de la respectivul tip numele cimitirului, dupa care-i fura identitatea, iar Cel Bun stie numele sicriului in care a fost ingropata comoara. Intr-un sfarsit, cei trei nimeresc sa participe intr-una dintre cele mai notorioase scene din istoria cinematografiei. V-as putea arata scena, dar atunci as dezvalui ce se intampla la sfarsit. Trebuie vazut, incat scena este pur si simplu perfecta. Creeaza un suspans extraordinar, iar utilizarea camerei este nemaipomenita. Totul se intampla atat de incet, adrenalina creste, iar bataile inimii sunt mai rapide decat un Mini-Gun. Perfect.
      Alas, ce altceva sa spun? Presupun ca mi-am dezvaluit toate sentimentele fata de cette capodopera. Chiar daca este singurul  western pe care-l vazui (nu va ramane asa), presimt ca va ramane si unul dintre preferatele mele! Cel putin pana imi pun mainile pe Cowboys vs. Ninjas.... si poate True Grit!